Ghid introductiv pentru părinți – Ce trebuie să știți despre intervențiile ABA?

Cuprins

Introducere

Plecând de la recomandările oferite de Helton & Alber-Morgan (2018) am creat acest ghid pentru părinți. Ghidul conține 10 PAȘI cu acele  informații critice de care părinții au nevoie să știe despre intervențiile ABA ale copilului lor.

Pasul 1: o scurtă explicație a ABA

ABA folosește intervenții care sunt validate de știință. Intervențiile folosite au ca scop îmbunătățirea comportamentelor semnificative social. Comportamentele semnificative social sunt acele comportamente care sunt importante pentru dezvoltarea copilului. Principalele arii de dezvoltare sunt abilitățile sociale, abilitățile academice, abilități de viață practică, autonomie personală, abilitățile de comunicare și limbaj și abilitățile profesionale.

Spre exemplu,  terapeutul ABA în cadrul ședințelor de terapie include oportunități pentru ca copilul să folosească noile abilități sociale și de limbaj în dezvoltare în contextul natural al rutinelor zilnice și se asigură că răspunsurile copilului sunt urmate de programe de întărire.

Pasul 2: principii de bază ABA

Analiza comportamentală aplicată (ABA) este o abordare științifică pentru înțelegerea și modificarea comportamentului. Se bazează pe principii derivate din teoria învățării. Iată câteva principii de bază ale ABA:

  • DTT: unitate distinctă de învățare;
  • Întărirea: o procedură prin care crește probabilitatea ca un comportament să apară din nou în viitor;
  • Motivația: deprivare; sațietate; cum folosesc interesele copilului în oportunitățile de învățare;
  • Extincția: reducerea frecvenței unui răspuns/comportament prin eliminarea întăritorilor care anterior au fost asociate cu apariția respectivului comportament.

Pasul 3: Plan de Intervenție Comportamentală

  • A (antecedent): ce se întâmplă în mediu imediat înaintea comportamentului problemă/de interes;
  • B (comportament): cum arată comportamentul;
  • C (consecință): ce se întâmplă în mediu imediat după apariția comportamentului de interes;
  • E (urmare probabilă): întărire/pedeapsă.

Funcții ale comportamentului: atenție, tangibilă (jucărie), evitare/scăpare, autostimulare.

Pe baza acestor informații coordonatorul dezvoltă Planul de Intervenție Comportamentală.

Exemplu:

  • A (antecedent): terapeutul își îndreaptă atenția către un o altă persoană
  • B (comportament): copilul țipă
  • C (consecință): terapeutul se întoarce la copil
  • E (urmare probabilă):întărire
  • Plan de Intervenție Comportamentală: copilul este învățat să ridice mâna ca să atragă atenția în mod corespunzător terapeutului

Pasul 4: intervenții ABA

Iată câteva exemple de intervenții ABA:

  • Sistemul de tokeni: Sistemul de tokeni funcționează pe principiul banilor. Copii câștigă jetoane pentru care pot tranzacționa ulterior pentru un articol dorit. Acesta este adesea folosit pentru a crește motivarea copiilor de a îndeplini sarcinile sau de a respecta regulile din timpul ședinței.
  • Întărirea diferențiată: Când se folosește întărirea diferențiată, terapeutul oferă un întăritor pentru un comportament dorit ca alternativă la comportamentul neadecvat. Spre exemplu, terapeutul laudă copilul când stă liniștit pe scaun și nu îi oferă atenție atunci când se ridică de pe scaun.
  • Auto-monitorizarea: Automonitorizarea este o intervenție în care copii sunt învățați să-și urmărească propriile comportamente. Spre exemplu, un terapeut poate învăța un copil să-și numeroteze numărul de exerciții matematice pe care le rezolvă pe perioada timpului de lucru independent.

Pasul 5: tipuri de date colectate

Colectarea de date este esențială în Analiza Comportamentală Aplicată (ABA) pentru a monitoriza progresul, a evalua eficacitatea intervențiilor și a ajusta planurile de tratament în funcție de nevoile individului. Iată câteva tipuri comune de date colectate în ABA:

  • Frecvența: Numărul de răspunsuri în timpul perioadei stabilite (ex: a țipat de 5 ori în 10 minute)
  • Durata: Perioada de timp în care este angajat în comportament, intervalul cuprins între momentul inițierii și cel al încetării comportamentului (ex: a țipat 2 min și 15 sec)
  • Rata: Numărul de apariții a unui comportament la unitatea de timp
  • Latența: Intervalul de timp dintre stimulul care induce un comportament și manifestarea efectivă a acestuia

În ABA, luarea deciziilor se bazează pe date; toate intervențiile se bazează pe dovezi, ceea ce presupune că există date care să susțină eficacitatea intervenției.

Pasul 6: exemple de date grafice

În Analiza Comportamentală Aplicată (ABA), datele grafice sunt esențiale pentru vizualizarea, interpretarea și monitorizarea progresului și a eficacității intervențiilor. Iată câteva moduri comune de a reprezenta grafic datele în ABA:

  • Grafice de linie (line graphs)
  • Grafice de bară (bar graphs)
  • Grafice cumulative (cumulative records)
  • Grafice de dispersie (scatter plots)
  • Grafice de intervale (interval recording graphs)
  • Grafice de timp pentru intervale de probă (time sampling graphs)

Utilizarea graficelor permite practicienilor ABA să vizualizeze datele într-un mod clar și concis, facilitând astfel luarea deciziilor bazate pe dovezi și adaptarea intervențiilor pentru a maximiza eficacitatea acestora.

Pasul 7: implicarea părinților

Implicarea părinților joacă un rol esențial în ceea ce privește succesul procesului terapeutic în cazul copiilor cu TSA. Susțineți succesul copilului dumneavoastră – capacitatea acestuia de a-și îndeplini obiectivele din PIP, succesul de a învăța noi abilități care le susțin calitatea vieții,  reducerea comportamentelor problemă care interferează cu starea lor de bine, capacitatea de a face față vieții de zi cu zi într-un mod eficient.

Părintele ajută copilul să:

  • generalizeze abilitățile învățate;
  • obțină unui ritm de învățare mai alert;
  • obțină succesul școlar;
  • prevină regresia și susține menținerea abilităților dobândite;
  • eficientizeze comunicarea dintre părinte și specialist.

În plus, dobândiți o mai bună înțelegere a copilului și scădeți probabilitatea de a oferi tratament medicamentos copilului dumneavoastră.

Pasul 8: optimizarea terapiei

Optimizarea terapiei ABA (Analiza Comportamentală Aplicată) poate îmbunătăți semnificativ rezultatele pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist. Iată câteva sugestii pentru a optimiza această terapie:

  • evaluare și planificare personalizată;
  • formare și suport pentru terapeuți;
  • implicarea familiei;
  • monitorizarea și adaptarea;
  • utilizarea tehnologiei;
  • generalizarea abilităților;
  • colaborare interdisciplinară;
  • feedback.

Optimizarea terapiei ABA necesită o abordare multidimensională și personalizată, adaptată la nevoile individuale ale fiecărui client. Prin implementarea acestor strategii, puteți maximiza beneficiile terapiei și contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu tulburări din spectrul autist.

Pasul 9: resurse pentru părinți

Părinții joacă un rol crucial în succesul terapiei ABA (Analiza Comportamentală Aplicată). Există numeroase resurse disponibile care pot ajuta părinții să înțeleagă mai bine ABA și să participe activ la procesul terapeutic. Iată câteva dintre acestea:

  • cărți și ghiduri: Buchannan, S. M., & Weiss, M. J. (2010). Applied behavior analysis and autism: An introduction. Robbinsville, NJ: Autism New Jersey; Schramm, R. (2020). Motivație și recompensă. Cum să combați autismul cu propriile arme. Ed. Frontiera
  • site-uri web și bloguri: Autism Speaks (www.autismspeaks.org), Applied Behavior Analysis Programs Guide (www.appliedbehavioranalysisedu.org)
  • conferințe: https://conferinta-aba.ro
  • consiliere și training pentru părinți: Centrul VasiMed.

Prin accesarea acestor resurse, părinții pot deveni parteneri activi și informați în procesul terapeutic, contribuind la succesul și bunăstarea copilului lor.

Pasul 10: glosar de termeni

PIC – plan de intervenție comportamentală

PIP – plan de intervenție personalizat

MO – motivația

Având ca suport elementele expuse mai sus rolul analistului comportamental (BCBA)/coordonator ABAeste de:

  1. a realiza planul de intervenție personalizat al copilului (descrierea obiectivelor si programelor terapeutice, dar și a modului de lucru);
  2. a oferi suport informațional părinților (descrierea programelor de implementat acasă si în alte medii);
  3. a îndruma părinții în ceea ce privește gestionarea comportamentelor problematice/neadecvate ce apar în afara ședințelor terapeutice;
  4. a  oferi feedback  echipei și părinților;
  5. a facilita relația dintre familie, echipa de terapeuți și cadru didactic (dacă este cazul);
  6.  susține training pentru echipa de terapeuți;
  7. a realiza reevaluările periodice.

Referințe:

Albone-Bushnell, R. (2014). A list of core skills and knowledge necessary for parents of children birth to five years old with autism, as prioritized by practitioners with a behavioral perspective
Helton, M. R., & Alber-Morgan, S. R. (2018). Helping Parents Understand Applied Behavior Analysis: Creating a Parent Guide in 10 Steps. Behavior analysis in practice

Adriana Platon
Analist comportamental BCBA/Psiholog clinician

Mai multe articole
Scroll to Top