Limba este un instrument vital al comunicării umane. Cu ajutorul ei gândurile, emoțiile și ideile noastre se transformă în sunete și semne care pot fi înțelese de ceilalți. Este un aspect fundamental al vieții noastre sociale și cognitive, care ne permite să interacționăm cu lumea din jurul nostru și să ne exprimăm identitatea și creativitatea. Limbajul nu este doar un set de cuvinte și structuri gramaticale, ci și un mijloc prin care construim relații, împărtășim experiențe și învățăm despre noi înșine și despre ceilalți. Tocmai de aceea, este foarte important.
1. Întârziere de limbaj la copii – informații utile
De la primele sunete emise de un nou-născut până la conversațiile complexe și abstracte ale adulților, dezvoltarea limbajului este un proces fascinant și esențial în evoluția umană. Această capacitate de a învăța și de a folosi limbajul începe să se contureze în primii ani de viață și evoluează într-un ritm unic pentru fiecare individ.
Totuși, întârzierea în dezvoltarea limbajului la copii reprezintă o preocupare semnificativă pentru părinți, educatori și profesioniștii din domeniul sănătății. Aceasta poate fi influențată de o varietate de factori, inclusiv aspecte genetice, mediu familial, expunerea la limbaj, sănătate și abilități cognitive. Înțelegerea acestor factori și a modalităților în care pot influența dezvoltarea limbajului este crucială pentru identificarea și intervenția timpurie în cazul copiilor care se lovesc de acest aspect.
Atunci când ne confruntăm cu întârziere de vorbire la copii, este bine să nu ne îngrijorăm și să comparăm etapele generale de dezvoltare cu nivelul de comunicare al micuțului nostru!
De la 0 la 6 luni:
- Bebelușii își exprimă nevoile și emoțiile prin plâns, zâmbete, contact vizual și alte gesturi non-verbale.
- Bebelușii încep să producă sunete simple, să imite sunetele adulților, în timp ce își explorează vocea și capacitatea de a face sunete.
De la 6 luni la 1 an:
- Copiii încep să producă primele lor cuvinte sau sunete care seamănă cu cuvinte, precum mama sau tata.
- Cei mici încep să înțeleagă cuvinte simple și instrucțiuni, precum adu jucăriasau dă-mi cana.
- Copiii încep să experimenteze cât mai des sunetele limbajului.
De la 1 an la 2 ani:
- Cei mici încep să învețe cuvinte noi într-un ritm accelerat și să le folosească pentru a se exprima.
- Copiii încep să folosească cuvintele pentru a forma propoziții simple, de obicei, cu un singur subiect și un singur verb.
Copiii încep să folosească cuvinte de legătură, cum ar fi și sau sau, și să învețe să facă distincții între pronumele personale.
De la 2 ani la 3 ani:
- Copiii continuă să își extindă vocabularul și să își îmbunătățească abilitățile de comunicare, folosind propoziții din ce în ce mai complexe și variate.
- Copiii devin mai buni în înțelegerea instrucțiunilor și a conversațiilor din ce în ce mai complexe.
Cauzele pentru întârzierea limbajului la copii
- Factori genetici și biologici: anumite condiții medicale sau tulburări genetice pot influența dezvoltarea limbajului la copii. De exemplu, tulburările de dezvoltare neurologică, cum ar fi autismul sau sindromul Down, pot afecta modul în care creierul procesează și utilizează limbajul. Tulburările de vorbire specifice, cum ar fi tulburările de învățare a limbajului sau tulburările de vorbire fonologică, pot, de asemenea, avea o componentă genetică și pot duce la întârzieri în vorbire. Din fericire, există soluții foarte bune de intervenție, așa cum este terapia ABA și terapia senzorială.
Terapia ABA este o terapie comportamentală care se concentrează pe învățarea și dezvoltarea abilităților sociale, de comunicare și de comportament. Pentru copiii cu tulburări din spectrul autismului sau alte condiții care afectează dezvoltarea limbajului, terapia ABA poate fi folosită pentru a le îmbunătăți abilitățile de comunicare, precum și pentru a ajuta la reducerea comportamentelor problematice sau restrictive care pot interfera cu dezvoltarea limbajului.
Pentru întârzieri de vorbire la copii cauzate de probleme senzoriale, cum ar fi hipersensibilitatea sau hipoactivitatea la stimuli, terapia senzorială este excelentă. Aceasta implică stimularea controlată și direcționată a simțurilor, precum cel tactil, vizual, auditiv și kinestezic, pentru a-l ajuta pe cel mic să regleze și să înțeleagă mai bine informațiile senzoriale și să își dezvolte abilitățile de comunicare și de interacțiune.
- Mediu familial și social: copiii care cresc în medii cu o expunere limitată la limbaj sau cu interacțiuni verbale sărace pot prezenta întârzieri în dezvoltarea limbajului. Dacă părinții sau îngrijitorii nu interacționează suficient cu copilul prin vorbire, citire și conversații interactive, acest lucru poate afecta modul în care copilul învață și utilizează limbajul. De asemenea, traumele trăite în mediul familial în primii ani de viață, indiferent de natura lor, pot afecta capacitatea copiilor și dorința lor de a se exprima liber. Pentru că nu putem știi niciodată exact ce se întâmplă în mintea prichindeilor noștri este recomandată o evaluare psihologică pentru copii, pentru a înțelege cât mai bine factorii care au dus la întârzierea in vorbire. După aceasta, se poate stabili o schemă de tratament care implică terapie cognitiv comportamentală, terapie de familie și altele.
- Probleme auditive: deficiențele de auz sau pierderea auzului pot afecta dezvoltarea limbajului la copii. Dacă un copil nu poate auzi sunetele limbajului în mod clar sau în totalitate, acest lucru poate afecta capacitatea lui de a învăța și reproduce sunetele și cuvintele în mod corect.
- Intervenții medicale: anumite condiții medicale, precum leziunile cerebrale, problemele de dezvoltare a creierului sau alte afecțiuni, pot afecta funcționarea normală a creierului în ceea ce privește procesarea limbajului. Intervențiile chirurgicale sau tratamentele medicale intense pot, de asemenea, afecta dezvoltarea limbajului la copii.
- Tulburările de vorbire și de limbaj: există o varietate de tulburări specifice care pot afecta dezvoltarea limbajului la copii. De exemplu, tulburările de învățare a limbajului, precum tulburările de limbaj receptiv-expresiv sau tulburările de învățare specifică a limbajului, pot afecta abilitatea copilului de a înțelege și de a folosi limbajul în mod corespunzător. În acest caz, ședințele de logopedie sunt recomandate.
2. Jocuri pentru copiii cu întârziere de limbaj și exerciții – ce pot face părinții acasă
Părinții pot juca un rol crucial în combaterea întârzierii de limbaj la copii prin implicarea în diverse activități și exerciții în cadrul rutinei zilnice. Iată câteva idei de jocuri și exerciții pe care părinții le pot face acasă:
Citirea cu voce tare: este o modalitate excelentă de a expune copiii la limbaj și vocabular nou. Părinții pot alege cărți cu imagini colorate și texte simple și pot descrie imaginile și evenimentele în timp ce citesc.
- Alege cărți cu texte simple și imagini atrăgătoare care să fie potrivite pentru nivelul de înțelegere al copilului.
- Încurajează copilul să participe activ în timpul citirii. Poate să numească obiectele sau personajele din carte.
- Pune accentul pe întrebări deschise care să încurajeze discuția și exprimarea opiniei copilului despre povești sau personaje.
Cântece și versuri:
- Alege cântece și versuri cu versuri simple și melodii ritmate și captivante.
- Implică gesturi sau mișcări care să însoțească cântecele pentru a atrage atenția și a susține înțelegerea cuvintelor și a conceptelor.
- Repetă cântecele preferate ale copilului și oferă-i șansa să cânte împreună cu tine sau să improvizeze versuri noi.
Jocuri de imitație:
- Joacă-te diverse roluri și folosește diverse accesorii și costume pentru a stimula creativitatea și imaginația copilului.
- Încurajează copilul să își exprime gândurile și sentimentele în timp ce se joacă și să pună întrebări sau să propună soluții la problemele imaginare întâmpinate în joc.
Exerciții de întărire a vocabularului:
- Folosește jocuri de grup sau de rol pentru a introduce cuvinte noi și pentru aduce în imaginația copilului diverse situații.
- Organizează activități de clasificare și categorizare a obiectelor în funcție de atributul comun, cum ar fi culoarea, forma sau dimensiunea.
Jocuri de asociere:
- Utilizează flashcarduri sau materiale vizuale pentru a ajuta copilul să facă legătura între cuvinte și concepte.
- Organizați jocuri de memorie sau jocuri de asociere în care copilul să asocieze cuvinte cu imagini sau cu obiecte reale.
Conversații interactive:
- Creează o atmosferă deschisă și receptivă în care copilul să se simtă confortabil să își exprime gândurile și ideile.
- Păstrează conversațiile informale și interactive, evitând corectarea excesivă sau presiunea asupra copilului de a vorbi corect.
3. Întârziere în dezvoltarea limbajului expresiv – când să te îngrijorezi?
Este important să fim atenți la semnele care ar putea indica întârzierea vorbirii la copii și să intervenim dacă observăm următoarele aspecte:
- Lipsa sau întârzierea vorbirii:dacă cel mic nu începe să spună cuvinte sau să își exprime nevoile și dorințele prin vorbire până la vârsta de aproximativ 18 luni (1 an jumate), poate fi un semn de întârziere în dezvoltarea limbajului expresiv.
- Lipsa progresului în învățarea de cuvinte noi: copilul nu își mărește vocabularul și nu începe să utilizeze cuvinte noi în mod regulat între vârsta de 18 luni și 2 ani. În acest caz este indicat să faci câteva investigații în privința dezvoltării limbajului.
- Dificultăți în formarea propozițiilor și a conversațiilor: în cazul în care cel mic are dificultăți în formarea propozițiilor simple și în participarea la conversații sau folosește un limbaj limitat sau neclar, acest lucru poate indica o întârziere în dezvoltarea limbajului expresiv.
- Comportamente evitative sau frustrare: copiii cu întârziere în dezvoltarea limbajului pot deveni frustrați sau evită să se implice în interacțiuni sociale care presupun comunicarea verbală, preferând să folosească gesturi sau comportamente non-verbale pentru a-și exprima nevoile.
- Dificultăți în a fi înțeles de către alții: dacă cel mic are dificultăți în a fi înțeles de către părinți sau alte persoane din mediul său social, acest lucru poate indica o întârziere în dezvoltarea limbajului expresiv sau poate fi un semn al unor tulburări specifice de vorbire sau limbaj.
Dacă observi una sau mai multe dintre aceste semne în dezvoltarea limbajului expresiv al copilului, este recomandat să discuți cu un medic sau cu un specialist pentru a obține o evaluare și pentru a discuta opțiunile de intervenție și sprijin. O intervenție timpurie poate reprezenta o diferență semnificativă în îmbunătățirea abilităților de comunicare și în facilitarea dezvoltării generale a copilului.
Așadar, acum știi ce înseamnă întârziere în vorbire la copii, care sunt semnele ei, cât să consulți un specialist și ce poți face pentru a dezvolta limbajul micuțului tău. Ia în considerare informațiile și sfaturile de mai sus și apelează la specialiști atunci când consideri că ai nevoie de ajutor!
Referințe:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6559061
https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1111/b.9780631203124.1996.00005.x
Ștefania Zorcă
